Romani in UK|Zimbrul.net|Romani online in UK,stiri UK,Romani in Anglia

Aura Constantinescu şi Marin Voicu, doi profesori de drept de la Universitatea „Spiru Haret“, au pus într-o singură zi 11.000 şi, respectiv, 9.000 de note. O platforma electronică de la „Spiru Haret“ permite examinarea simultană a sute de studenţi de la învăţământ la distanţă. Deşi le dau note, profesorii nu-şi văd niciodată studenţii.

Aura Constantinescu, profesoară universitară la Facultatea de Drept a Universităţii „Spiru Haret", este deţinătoarea unui record absolut: într-o singură zi a reuşit să examineze şi să semneze pentru 11.000 de note ale studenţilor de la învăţământ la distanţă (ID).

Pe locul al doilea se află un alt coleg al său, profesorul Marin Voicu cu doar 9.000 de note într-o zi. Întrebată de „Adevărul" cum a fost posibil să pună atâtea note într-o singură zi, profesoara Constantinescu n-a vrut să comenteze.

„Noi avem un purtător de cuvânt, care poate să vorbească despre asta. Vreau să văd mai întâi raportul făcut de Ministerul Educaţiei şi apoi putem discuta", a spus Constantinescu.

Note pe bandă rulantă

Profesorul Marin Voicu a explicat cum a decurs examenul pentru studenţi. Sistemul folosit de Spiru Haret pentru examenele de la învăţământ la distanţă de Spiru Haret permite ca sute de studenţi să fie testaţi în acelaşi timp, chiar dacă sunt la sute de kilometri distanţă.
În ziua examenului, calculatorele se deschid în toate filialele „Spiru Haret" din ţară, studenţii intră în săli şi dau testul grilă în acelaşi timp.

După terminarea testului, calculatorul generează tabelele cu studenţii care au dat examen, iar secretarele le trimit către sediul central al universităţii. Aici, profesorii de la fiecare disciplină semnează notele generate de calculator.

„Computerul genera catalogul cu notele, iar profesorul le semna. Era un chestionar făcut de calculator, la care studenţii răspundeau prin „da" sau „nu". Dacă răspunsurile erau corecte în proporţie de 85% nota era de 8,5, iar în funcţie de anumite răspunsuri din grilă eu puneam 8 sau 9. Înainte de a trece notele în catalog verificam dacă numele studenţilor corespund cu cele din listele pe care le genera calculatorul. La învăţământul la distanţă nu i-am văzut niciodată pe studenţi", a spus Voicu Marin.

El a declarat că nu i-a numărat niciodată pe studenţi, şi că nici nu ştia că sunt atât de mulţi. „Ulterior, într-o discuţie liberă, am aflat de la un prorector că, la Drept, erau 87.000 de studenţi", a adăugat Marin. Acesta a mai spus că profesorul trecea în catalog câte note putea, iar dacă nu termina era ajutat de un asistent.

Acesta din urmă avea ştampila cu semnătura olografă a profesorului şi astfel putea semna pentru notele studenţilor. Voicu Marin susţine că şi-a dat demisia de la „Spiru Haret" în luna aprilie, când a aflat că la această universitate sunt 87.000 de studenţi la Drept.

Departamentul de Control din Ministerul Educaţiei a întocmit un Raport privind Universitatea „Spiru Haret" în care se arată că profesorii care predau Dreptul şi-au pus semnătura într-o singură zi pentru mii de note în cataloagele din anul universitar 2008-2009.

La stat, întâlniri obligatorii cu profesorii

Rectorii de la universităţile de stat susţin că este obligatoriu ca profesorii să-şi întâlnească studenţii de la ID.

„Pentru învăţământul la distanţă sunt programate întâlniri săptămânale cu profesorii. În principiu, la un curs participă între 80 şi 120 de studenţi. Dacă într-un an sunt mai mulţi de atât, atunci se fac două serii, însă grupele sunt de maximum 20 de studenţi", a spus Ioan Pânzaru, rectorul Universităţii din Bucureşti.

El arată că profesorii folosesc sistemul alternativ prin care studenţii primesc atât materiale online, cât şi printate. Vasile Işan, rectorul Universităţii „Al.I. Cuza" din Iaşi, arată că Universitatea „Spiru Haret" este un competitor atât pentru universităţile private, cât şi pentru cele de stat.

„În alte ţări, învăţământul la distanţă se desfăşoară prin intermediul platformelor electronice, dar acest lucru nu exclude întâlnirile săptămânale dintre studenţi şi profesori. De exemplu, la Universitatea din Madrid, care are filiale în 35 de ţări, există profesori în fiecare filială, iar aceştia fac şi predare la catedră. Lucrările de licenţă se susţin în faţa profesorilor", arată Vasile Işan.

Acesta mai adaugă că, la universitatea din Iaşi, învăţământul la distanţă are loc numai pentru economie şi educaţie fizică şi sport, iar studenţii vin săptămânal la facultate pentru întâlniri cu profesorii.

„Spiru haret" n-a trimis documentele la minister

Reprezentanţii Ministerului Educaţiei susţin că „Spiru Haret" se află în continuare în ilegalitate pentru că nu s-au conformat actelor normative în vigoare. Ultima decizie judecătorească de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie arată că instanţa a respins ca neîntemeiate cererile prin care Universitatea „Spiru Haret" vroia suspendarea Hotărârii de Guvern privind universităţile care pot organiza licenţa, din care tot ei ceruseră să fie excluşi în 2008.

Gabriel Ispas, şeful Departamentului de Control din Ministerul Educaţiei arată că, în prezent, există o confuzie privind legalitatea „Spiru Haret" de a mai înmatricula. „Aceasta este dată de faptul că în aceeaşi zi, pe 20 octombrie 2009, au fost două procese, unul la Curtea de Apel Bucureşti, iar altul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La Curtea de Apel era o cerere din partea „Spiru Haret" de suspendare a HG 749/2009 privind universităţile care organizau admitere. Tot timpul spuneau în instanţă că noi le creăm un prejudiciu pentru că nu-i introducem în Hotărârea de Guvern. Noi am introdus în actul normativ numai facultăţile acreditate, mai puţin învăţământul la distanţă", a spus Ispas.

Comisia europeană, cu ochii pe „Spiru haret"

Reprezentantul Ministerului Educaţiei mai spune că problema „Spiru Haret" a ajuns până la Comisia Europeană. „Diplomele emise până acum sunt valabile pe teritoriul european, dar scandalul a fost atât de mediatizat, încât semnalele de la Comisia Europeană sunt clare: „Dacă nu rezolvaţi voi problema, atunci v-o închidem noi", mai arată Ispas.